Europa întărește autonomia lanțului de aprovizionare: creșterea investițiilor interne în producția de cipuri

Context: Lipsa globală de cipuri și riscuri geopolitice
COVID-19 care a izbucnit în 2020 a provocat haos în lanțul global de aprovizionare, în special în domeniul cipurilor, unde deficitul este deosebit de grav. Diverse industrii, cum ar fi automobilele, electronicele de larg consum și echipamentele medicale, au fost afectate de lipsa aprovizionării cu cipuri. Această problemă nu reflectă doar fragilitatea lanțurilor de aprovizionare globalizate, ci și dezvăluie dependența ridicată a Europei de tehnologia externă și capacitatea de producție.

În același timp, tensiunile geopolitice globale, în special competiția tehnologică dintre China și Statele Unite, au determinat țările să-și reexamineze configurațiile lanțului de aprovizionare. Țările europene realizează treptat că, dacă continuă să se bazeze pe cipuri importate, se pot confrunta cu mai multe instabilitate a aprovizionării și riscuri de sancțiuni tehnologice în viitor. Prin urmare, consolidarea autonomiei lanțului de aprovizionare, în special în domeniul semiconductorilor, a devenit un nou obiectiv strategic pentru dezvoltarea europeană.

Sprijin pentru politici: bancnotă europeană cu cip și investiții de finanțare UE
Ca răspuns la criza deficitului de cipuri, Comisia Europeană a propus în 2022 European Chip Act, care intenționează să sprijine dezvoltarea industriei europene de fabricare a cipurilor prin finanțare masivă. Proiectul de lege propune obiectivul creșterii cotei Europei pe piața globală a semiconductoarelor la 20% până în 2030 și planifică investiții de peste 43 de miliarde de euro în acest scop.

Guvernele europene răspund, de asemenea, activ la acest proiect de lege. De exemplu, economii majore precum Germania, Franța și Italia și-au mărit finanțarea pentru proiectele interne de fabricare a așchiilor, atrăgând giganți internaționali de producție de așchii pentru a stabili baze de producție în Europa. Intel, TSMC, Samsung și alte companii au anunțat sau intenționează să investească în construirea de noi fabrici de cipuri în Europa.

Acțiuni specifice întreprinse de țările europene
Germania, ca cea mai mare economie din Europa, a jucat un rol crucial în acest proces. În 2021, Intel a anunțat că va investi miliarde de euro în Germania pentru a înființa o fabrică avansată de producție de cipuri. Acest proiect nu numai că va spori semnificativ capacitatea de producție de semiconductori a Europei, dar va crea și mii de oportunități de angajare cu înaltă calificare.

În același timp, Franța își consolidează și layout-ul în domeniul semiconductorilor. Guvernul francez a anunțat o serie de măsuri de stimulare menite să atragă companiile producătoare de așchii să înființeze centre de cercetare și producție în țară. Italia, pe de altă parte, se concentrează pe tehnologii avansate de ambalare și testare și intenționează să ocupe o poziție importantă în etapele din aval ale producției de cipuri.

Inovația tehnologică și îmbunătățirea ecologiei industriale europene
Pe lângă investițiile directe în fabricile de producție de cipuri, Europa promovează și inovația în materialele semiconductoare, echipamentele și tehnologia de ambalare. Colaborarea dintre mai multe instituții de cercetare, universități și întreprinderi conduce la îmbunătățirea generală a tehnologiei semiconductoarelor în Europa. De exemplu, ASML din Țările de Jos este singura companie din lume care produce mașini de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), care sunt una dintre tehnologiile cheie pentru fabricarea celor mai avansate cipuri. Succesul ASML sporește și mai mult poziția de bază a Europei în lanțul industriei semiconductoare.

Ecosistemul de semiconductori din Europa se îmbunătățește treptat, formând un lanț industrial complet de la proiectarea cipurilor, producție până la ambalare și testare. Acest lucru nu numai că ajută la îmbunătățirea stabilității lanțului de aprovizionare, dar oferă și mai multe oportunități de dezvoltare pentru întreprinderile locale.

Provocări și perspective
În ciuda investițiilor accelerate și a sprijinului politic în domeniul cipurilor din Europa, încă mai sunt multe provocări de înfruntat. În primul rând, ciclul de rentabilitate a investițiilor din industria semiconductoarelor este relativ lung și durează adesea câțiva ani de la construcția fabricii până la producție. Prin urmare, problema penuriei de cip este încă greu de atenuat complet pe termen scurt. În al doilea rând, concurența pe piața globală a cipurilor este extrem de acerbă, iar Europa trebuie să concureze cu țările importante producătoare de cipuri din Statele Unite și Asia pentru a ocupa un loc pe piața globală.

Cu toate acestea, odată cu creșterea continuă a cererii globale de cipuri de ultimă generație, în special în domenii emergente, cum ar fi automobilele, vehiculele electrice, comunicațiile 5G și inteligența artificială, industria europeană de fabricare a cipurilor are încă un potențial de creștere enorm. Prin sprijinul politicii, inovarea tehnologică și cooperarea internațională, se așteaptă ca Europa să sporească semnificativ competitivitatea internațională a industriei sale de semiconductori în următorii ani.